Portalul tuturor contabililor din Romania

Preţurile de cesiune internă

                  Preţurile de cesiune internă (sau costurile de decontare internă) sunt preţurile la care se evaluează tranzacţiile între centrele de responsabilitate. Ele permit măsurarea contribuţiilor centrelor de responsabilitate  la realizarea rezultatului global al întreprinderii. Un sistem de preţuri de cesiune internă are ca obiectiv transmiterea  în interiorul întreprinderii a restricţiilor pieţei în scopul dinamizării şi  motivării responsabiliilor de centre. Preţurile de cesiune internă pot corespunde preţurilor pieţei cu condiţia să existe pe piaţă bunuri sau prestaţii de acelaţi tip cu cele oferite în interiorul întreprinderii.

                  Alegerea unei metode de fixare a preţurilor de cesiune  este complexă şi  provoacă deseori conflicte interne. O politică de preţ de cesiune internă realistă trebuie să ţină cont de un anumit număr de  parametri care trebuie să fie în convergenţă cu strategia întreprinderii.

Controlul de gestiune trebuie sa fie bazat pe responsabilitate şi adaptat destinatiei sale. Evolutia sistemului de control integrat şi adaptat unei viziuni de descentralizare dinamica pe responsabilitaţi, poate fi apreciata dupa:

- stilul de control de gestiune;

- natura instrumentelor, pe masura ce evolueaza stilul de control;

- modul de urmarire a rezultatelor;

- bazele dupa care evolueaza performantele şi se realizeaza în fiecare etapa a procesului de evolutie.

Notiunile de rentabilitate, productivitate şi randament pot fi considerate ca fiind componente ale conceptului de creativitate sociala. Ponderându-le calitativ pentru a tine seama de finalitaţile proprii întreprinderilor se pot defini orientarile judicioase pentru a preciza şi masura performantele. Creativitatea sociala faciliteaza cercetarea echilibrelor economice şi sociologice. În alti termeni, notiunea de calitate, indisociabila de cea de creativitate sociala “apare din ce în ce mai rodnica în aprecierea rezultatelor gestiunii. Ea aduce metodelor traditionale de masura a performantelor, de tipul ratelor de rentabilitate financiara, un complement indispensabil.

 În mod cert, cercetarea calitaţii este complexa. Ea implica definirea criteriilor de alegere şi rationament care ar putea fi acceptate de marea parte a partenerilor sociali.”(26) De aici, interesul crescând de adaptare la diferite niveluri de responsabilitate şi o noua privire asupra posibilitaţilor şi oportunitaţilor de interventie a controlorului de gestiune. Deci, controlul de gestiune consta în a se asigura care din deciziile luate sunt efectiv şi eficace urmate de efect, în ideea de a îmbunătăţi performantele firmei (rentabilitate, productivitate, randament). Aceasta misiune cere imperios:

 - o buna cunoastere a performantelor reale ale întreprinderii şi a diferitelor sale componente;

- performante de referinta, pentru a fi confruntate cu performantele reale;

- mijloace care sa permita aceasta confruntare, precum şi realizarea masurilor corective.